Carnavalul înseamnă, mai presus de toate, personaje și măști. Încă din timpuri străvechi, masca oferea anonimitate, intimitate, sau refugiu social. Dar ce se întâmplă cu personajul din spatele măștii? Este masca o himeră fără fond, sau o oglindire a lăuntrului? De secole, omenirea păstrează o fascinație pentru enigma măștii. Vă invităm alături de noi să o deslușim la un festival al simțurilor, al emoțiilor, un festival al subiectivului.

V-am pregătit o incursiune vie în universul unor măști pe care, însă, le vom îndepărta treptat pentru a descoperi personaje și situații cu nimic diferite de cele care ne înconjoară. Așadar, vă invităm într-o călătorie în care să vă regăsiți și redescoperiți. Ne-am concentrat spre dărâmarea zidului limitator dintre scenă și public și spre a vă face cunoștință cu muzica așa cum a fost ea menită – nu cu etichetă de sală de concert, ci cu mesaj clar pentru minte și cu poveste pentru suflet.

Pe parcursul a patru concerte-spectacol, vă propunem întâlnirea cu personaje pentru toate vârstele. De la clovnul roșu și cel alb, Pierrot și Arlechin, care-și spun povestea pe muzică de Korngold și proiecții de Charlie Chaplin (Songs of the Clown, 10 mai, Teatrul Act), la Cenușăreasa, Corbul și Vulpea lui La Fontaine și zeii din mitologia greacă (A fost odată un pian, 11 mai, Teatrul Act), toate aceste personaje trezesc emoții. Fie că-l găsim hazliu la vârsta copilăriei, sau inadaptat și trist la maturitate, clovnul trasează un arc al vieții. Fie că o ascultăm uluiți de poveștile-i fantastice, sau că o înțelegem ca pe o moralizatoare povață, mitologia greacă este relevantă la orice vârstă. Cu muzica drept fluviu al povestirii, viețile acestor personaje ni se revelează la un nivel profund al înțelegerii.

Cât de des spuneți cuiva un gând adânc și vă simțiți neascultați? Imposibilitatea de a comunica și suferința cauzată de o relație defectuoasă viu descrise în formidabila operă Vocea umană (12 mai, Teatrul Act) vor fi dezbătute de către invitați din lumea culturii și a psihologiei cu dumneavoastră, publicul, într-o discuție liberă post-reprezentație despre problema adevărului și a felului în care relaționăm unii cu ceilalți.

Încheiem festivalul simetric, tot cu un pod între vârsta tinereții și cea a senectuții. La Carnaval (14 mai, Ateneul Român), veți regăsi doi giganți ai muzicii clasice – Brahms și Saint-Saëns, aflați la polii opuși ai vieților lor: plini de vervă și avântați de elanul tinereții, pe de-o parte, iar pe de alta, înțelepți și la fel de liberi la vârsta bătrâneții. Deși atinși de grave drame, ambii au știut să depășească crizele personale, lăsându-ne moștenire o muzică de substanță transcendentală.

Cu o distribuție de excepție ce include muzicieni, actori și regizori de prim rang, emoția apropierii festivalului este mai mare ca niciodată. Sunt nespus de bucuros să vă urez bun-venit la Hoinar.Carnaval 2024!

Florian Mitrea

Fondator și director artistic